marți, 24 august 2010

VIATA UNUI OM


Am sa va povestesc ,in mare,povestea vietii unui om,pe care am aflat-o chiar de la el,el fiind acum un medic foarte cunoscut,medic ginecolog.
A crescut singur,fiindca a ramas orfan,la o virsta foarte frageda,parinti si fratele lui, au murit intr-un accident.A ramas singur,ii daeau oameni din sat mincare,dar atunci cind se juca cu copii si mamele lor ii strigau sa vina la masa sau acasa ,el raminea singur,era o groapa, la marginea satului,acolo se ascundea si se ruga la Dumnezeu, sa se surpe groapa,ca sa ajunga si el in rai sa ii caute pe ai lui.In aceea groapa ,citea tot felul de carti ,tot ce ii pica in mina,asa vremea a trecut el a crescut si a ajuns aviator,ii placea zborul,era mai aproape de cer ,era mai aproape de ai lui,dar soarta a fost potrivnica si a avut un accident de avion,medici nu ii dedeau mari sanse sa supravetuiasca,totusi a scapat,dar nu a mai putu sa zboare niciodata,pe patul de spital a inceput sa citeasca carti de anatomie,tot ce se poutea citi despre boli ,tratamente,asa a reusit la medicina ,a vrut sa poata salva vietile oamenilor,s-a dedicat aduceri pe lume a copiilor si salvari mamelor.A avut mult de furca cu regimul trecut,a salvat zeci de femei de la moarte,ca iisi faceau singure intreruperi de sarcina,el nu le dadea imprimire ,militiei,le salva viata si atit.A fost un medic foarte bun,care nu cerea bani,daca aveai ii dadeai ,daca nu nu.a A avut si esecuri in viata profesionala,iar in viata particulara la fel,familia l-a parasit,sotia si cei doi copii,casa lui este spitalul,familia lui sunt pacientele si asistentele.O viata dedicata profesiei,acum este in pragul pensionari,vin medici tineri din urma,dar va trece ceva timp pina o sa ajunga la experienta lui.Va multumesc domnule doctor,am nascut doi copii,asistata de dumneavoastra.
Cind am nascut fetita,eu cred ca daca dumneavoastra nu erati acolo ,fetita mea nu mai era,am nascut normal si la termen,dar cin a iesit fetita ,nu plingea,eu nedumerita mi-am ridicat capul
-De ce nu plinge ?
In momentul urmator a inceput sa plinga.
-Nu este nimic,tu stai linistita acolo.
Am vazut fetele asistentelor,erau speriate,nu stiau ce sa faca.Am ramas uimita si nedumerita,a doua zi am aflat motivul nelinistei asistentelor,fetita avea cordonul infasurat de git de doua ori,era vinata toata,dar doctorul a actionat repede si a inceput sa respire.
Asta este povestea unui om de omenie.

Un comentariu:

Ninulescu spunea...

E trist ca toti oamenii adevarati au o viata amara..poate durerea e pretul pe care trebuie sa-l platim pentru a deveni mai buni :(