La afine

Am progamat aceasta ,excursie cu mult timp in urma ,anul trecut socri mei au fost la cules de afine,am hotarat ca in acest an vom merge si noi ,am luat concediu de odihna si am facut pregatirile de plecare ,am pus in portbagajul masinii ,mincare, apa ,galeti si piaptanele pt. cules afine ,fara ele nu ai ce sa cauti acolo ,afinile nu se pot strange cu mina.A doua zi dis de dimineata ,pe la ora 4 ,am pornit motorul ,am plecat ,spre plaiuri necunoscute si indepartate.Trecem prin orasul Hunedoara,alimentam masina ,ca sa nu ramanem fara carburanti,trecem localitate ,dupa localitate,nu este tipenie de om ,la o ora asa matinala,privesc pe geamul masinii,sunt paduri si dealuri,unde si unde cite o mina ,care este acum inchisa ,in jurul ei sau format localitati minere ,ma intreb: oare oameni care locuiesc aici ,cu ce traiesc,de unde isi mai cistiga existenta ?.Am ajuns in virful unui deal ,masina s--a oprit ,nu mai vrea sa porneasca,face pe nebuna,o incercare ramane nemiscata ,a doua incercare nimic,a treia incercare,porneste,ne uitam pe indicatoare ,am ajuns in tinutul padurenilor ,in satul Poienita Voini ,aici trecem pe linga casa memoriala Dragan Muntean,nu mai stim pe unde sa o luam,oprim masina la o poarta,acolo un localnic mai harnic,este deja ora 6 ,intrebam:
-Buna dimineata,vrem sa ajungem in satul Alun ,acolo unde sunt afine ,pe unde trebuie sa o luam?
-Neata,mergeti inainte si la iesirea din sat sunt 3 drumuri,o luati pe cel din mijloc.
-Multumim.
Plecam ,ajungem la drumuri ,sunt doar doua ,pe care sa o luam?o luam pe drumul care urca dealul,mergem pe el,uite o stana ,vedem un cioban,intrebam daca este bine,dar am mers aiurea ,facem cale intoarsa,pina la cele trei drumuri ,ne dam jos din masina le numaram ,chiar sunt trei.Trebuie sa coboram dealul ,doamne ce abrupt este drumul,trebuie sa ajungem pe dealul invecinat,coboram cum coboram ,dar oare vom mai pute urca aceea panta?Drumul este anevoios ,am ajuns in vale si acum trebuie sa urcam din nou,urcam agale ,sa nu fortam masina, am dat un sac de bani pe ea, am ajuns in satul Alun,aici nu putem sa continuam drumul cu masina ,ne imbracam de scandal cu :cisme de cauciuc,pantaloni lungi,luam apa ,mancarea,galetile ,piaptanele si o pornim pe deal in sus ,este ora 7,30,in drum gasim doi ciresi,cu cirese mari si zemoase ,culegem citeva ,o pornim la drum ,increzatori ca vom gasi afinile mult visate,urcam si urcam ,dar nu se mai termina drumul asta,ajungem in virful dealului,parca suntem deasupra lumi,cit vezi cu ochi dealuri impadurite ,pe fiecare culme ,este cite un sat,parca sunt niste margele rasfirate,acesta este tinutul Padurenilor.Unde sunt afinele?unde sunt afinari?ne uitam in jos si vedem afinele ,trebuie sa te uiti bine ,ca sa le zaresti,iarba este mare,pornim marea recoltare,cu paptanele intr-o mana ,cu galeata in cealalta.Strangem cit strangem ,vremea trece ,se ridica soarele,o caldura inabusitoare,curg transpiratiile pe noi,fiecare vrea sa stranga cit mai multe,dar ne parasesc puterile ,ne oprim sa putem manca ,sa bem apa ,ne asezam la umbra,ne odihnim putin dupa masa,pornim din nou la strans,deja nu mai avem nici un chef ,impreunam afinele ,sunt trei galeti pline,dar va trebui sa le alegem ,sunt pline de frunza ,de la afinari,ramanem fara apa,caldura mare,nu mai rezistam,barbati cara galetile grele ,pe deal in sus pana la drum,este cale lunga pana la masina ,mergem pe drumul pe care am urcat,este greu ,ne oprim in dreptul unei cruci,este din 1942,scrie ca au disparut doi aomeni ,pornim la vale ,caldura ne topeste ,dar trebuie sa ajungem la masina,in sfarsit ,am, ajuns ,aranjam galetile in portbagaj ,ne descaltam de cisme ,ard picioarele in ele.Intrebam pe cineva daca este apa de baut prin apropuiere,gasim izvorul ,care este captat intr-un bazin de ciment ,iar pe teava curge apa,doamne ce rece si buna este apa ,nu am baut decind eram copil o asa apa rece,suntem ca niste brotaci cu burtile pline de apa.Pornim la drum ,ne asteapta acelasi drum anevoios,il parcurgem fara incidente,ajungem cu bine acasa ,obositi ,flamanzi ,nu mai vreau nimic decit sa pot dormi ,miine trebuie alese afinele ,ca sa le putem vinde .
Inainte sa fac aceasta calatorie ,mergeam la piata si mi se pareau foarte scumpe afinele,dar acum dupa ce am vazut ce greu se strang,ce greu se aleg mi-am schimbat total parerea,este o munca titanica,oameni buni cind cumparati afinele sa stiti ca fac toti banii.
Am ales afinele ,am gasit un proprietar de pensiune care le-a luat la gramada,am facut bani care i-am dat pe benzina ,am ramas si cu putin profit,asa a fost prima noastra zi la afine,dar totusi nu ne-am lecuit si a urmat a doua iesire la afine,am sa va povestesc altadata despre aceasta.

Micuta stea

In orasul nostru s-a nascut acum 15 ani o micuta stea,acum este o cintareata,in devenire ,de m uzica populara.Dar sa va povestesc,era primul copil,era dorit si foarte asteptat,de doi parinti tineri si frumosi,dar in ziua cind s-a nascut,toate sperantele si toate visele acestor parinti s-au naruit,dupa nasterea fetitei ,doctorii ii anuntau ca copila nu va trai decit citeva luni ,ca este grav bolnava,ca nu va creste in greutate si in lungime,totul s-a nariut intr-o clipa pt. toata familia.Au adus fetita acasa si o vegheau zi si noapte ,mama statea tot cu ea in brate ,adormea in fund si se ruga la dumnezeu sa ii vindece fetita sa o tina in viata,a facut o promisiune ,daca va scapa fetita ,va face citi copii ii v-or fi dati.Azi asa mine asa,in acest timp mama a albit complect ,desi era tinara ,parul i-a albit ,o cunostinta i-a dat sugestia sa mearga si la alti doctori,sa mai auda si alta parere ,in legatura cu fetita.a mers intr-un oras mare ,la un spital cunoscut,au pus fetita la tomograf ,au facut analize peste analize,iar verdictul a fost:SANATOASA tun,era un copil normal,dar incompetenta unor doctori,a distrus sufletul a doi tineri ,au fript sflutele tuturor.
Au trecut 15 ani de atunci,fetita este o micuta domnisoara,are un dar minunat,o voce minunata,ne mindrim ca s-a nascut in orasul nostru Calan ,pe valea Streiului.Mama ei si-a tinut promisiunea acum are 4 copii,trei fete si un baiat si cine stie ,poate o sa mai urmeze.
Dumnezeu nea dariut aceasta micuta stea,care cu timpul va creste si va deveni o stea foarte cunoscuta pe cerul muzici noastre populare.
[video][video]

Inghesuiala

La un magazin din orasul nostru ,a inceput acum doua saptamani ,ofertelela zahar si ulei.In fiecare vineri se vinde la pret redus.vinerea trecuta a fost scos la vinzare ,zaharul ,cumperi 9 kg. si primesti 9 kg. cadou,oameni au stat la rind de la ora 5 dimineata,in frig,pina la ora 8 nu se deschide magazinul,cind s-a deschis stocul de zahar sa terminat foarte repede,intr-o ora nu mai era nici firicel de zahar in magazin,lumea dezamagita a ramas cu speranta ca in urmatoarea vineri va apuca ulei.A venit ziua de vineri,dar acum oameni au stat de la ora 1 ,pina la ora deschideri rindul sa ingrosat,erau mai multi in fata decit in spate ,cind s-au deschis usile oameni au dat navala,politia nu a avut nici un sort de izbinda in fata puhoiului uman ,s-au calcat pur si simplu in picioare,pentru doua sticle de ulei.Mi-au venit in nminte imagini demult apuse,cind lumea statea sa ia uleiul la ratie,dar se imbrinceau,noi nu mergem inainte ,ci tot inapoi ,oare cine isi bate joc in halul asta de romanii?domnilor guvernanti va place in ce stare ati adus iaras poporul roman?cu o pensie sau doua salarii nu poti sa iti asiguri hrana zilnica,pentru o familie.Doamne oare cit mai putem indura,trezitiva oameni buni.
Sunt curioasa ,vinerea viitoare va fi dero la oferta,citi oameni se vor inghesui sa il cumpere?
[video][video]

8 MARTIE

Astazi este ziua de 8 martie ,ziua femeii,a tuturor mamelor.A gasit,in plimbarile mele pe net,ginduri dedicate mamei,mi-au placut foarte mult,asa ca o sa le scriu si eu pe acest blog.


"Mamele sunt locul unde dragostea
Rasare din pamânt,
Si fericirea cânta asemenea clopotelor
În onoarea nasterii noastre.

Mamele sunt soarele care straluceste
Pentru viata cerului nostru interior,
Ca sa putem stii ca suntem iubiti
Si sa nu avem nevoie sa ne punem întrebari despre asta.

Mamele sunt luna care lumineaza pamântul
Deasupra disperarii noastre negre,
Ca atunci când suntem îndurerati, sa stim
Ca cineva ne vegheaza tot timpul.

Oricare ar fi teama, durerea sau deznadejdea
Care ne-ar umple viata,
Stim ca deasupra acestei furtuni
Avem, mereu, dragostea lor."

Mamele nu au varsta. Nu exista mame tinere, mame batrane, mame frumoase sau mame urate. Exista doar mame, iar fiecare dintre ele este unica pentru copilul caruia i-a dat viata. O viata fizica, dar mai ales morala. Pentru ca mama e portretul la care pruncul priveste inca din primele zile de viata si de la care se inspira in tot ceea ce va face ulterior. Ea sadeste in copilul sau primele rasaduri ale educatiei morale, religioase si intectuale.

Poate cea mai grea meserie din lume e cea de mama. E meseria cu care nu ajungi niciodata la pensie, o meserie care se hraneste doar din recompense spirituale, insa inegalabile din orice alt punct de vedere. Asta si inseamna bucuria de a fi mama: capacitatea de a trai prin intermediul copiilor tai, capacitatea de a resimti fiecare din bucuriile lor ca si cum ar fi ale tale.

Nu trece o zi fara mama in gandul meu. E mereu acolo, chiar daca fizic e departe. Insa, precum spunea Balzac, pentru mame nu exista spatiu: o adevarata mama presimte si-si vede copilul de la un pol al pamantului la altul. Ea e izvorul acela de iubire neconditionata, o sursa inepuizabila de bucurie si optimism.

Se spune ca o mama buna face cat 100 de invatatori. Insa, inainte de orice, mama te invata sa fii om. Tu esti o mica particica din ea: te nasti, cresti, te maturizezi si multe din gesturile, gandurile si trairile tale sunt o reflexie a ei. Astfel ca, o viata de om e prea putin pentru a-i multumi mamei pentru tot ceea ce face zilnic pentru tine.

Insa, pentru ca luna martie e una speciala, am crezut de cuviinta sa multumesc celei care mi-a dat viata apeland la cuvantul scris: o bucata de text in loc de felicitari si flori. La multi ani MAMA!

Zambilele

Acum o saptamina,cind eram la cumparaturi ,in market,m-am oprit la flori,acolo am vazut si crizanteme,nu am rezistat si am cumparat ,doua mini ghivece,trebuia sa iau si o punga de pamint.Am ajuns acasa si am mutat bulbi de crizantema in ghivece mai mari,le-am lasat in bucatarie,in citeva zile florile au crescut si s-au deschis,au un parfummmm!e minunat in bucatarie miroase a primavara,desi dupa vremea de afara ,nu se face primavara doar cu doua flori ,minunate.Primavara sper sa nu mai intirzii mult,ne-am saturat de frig si zapada.

La saniusi

E simbata,totul este alb ,este acoperit de zapada pufoasa,ne-am hotarit sa mergem la sanie,pe dealurile care inconjoara orasul,am dat citeva telefoane ,s-au strins cam 8 persoane ,cu mic,cu mare ,cu sani si schiuri,am pornit catre pirtie,nu este departe doar 15-20 de minute.Am ajuns la poalele dealului ,era cam mult de urcat ,pt. noi cei mai plinuti si pentru cei mai mici,dar nu ne-am lasat batuti am urcat de citeva ori ,am pornit la vale calare pe sanii,mergeau ca vintul,doamne ce frumos ,nu am mai fost la sanie de ani buni,distractie,relaxare.Eram obositi si uzi la picioare,dar copiii nu vreau sa plece,le-am promis ca vom veni si a doua zi ,altfel aveam sanse sa dormim pe pirtie.Am facut citeva poze sper sa va placa :

Craciunul

In fiecare an, cind se apropie sarbatorile de iarna ,imi aduc aminte de sarbatorile cind eram copii,la bunici,era foarte frumos .In postul craciunului ,nu se minca de dulce ,la inceputul postului se fierbeau oalele sa nu ramina nimic de dulce pe ele,nu se tineau jocuri(hora)in sat pina in prima zi de craciun.Doamne ,parca acum simt mirosul de ceapa coapta ,pe jar,cartofi copti si mere.
Era zapada mare ,alba ,curata,aveam o saniuta mica facuta din lemn,uneori o legam de gitul ciinelui,ca sa ne traga ,in loc de cal.In ajunul craciunului ,copii mergeam in Pitarai,mergeam din casa in casa ,colindam si primeam :mere, biscuiti ,eugeni ,nuci,etc....Feciori satului se imbracau in costum national,cu cojoace mari ,facute din piele de oaie,umblau din casa in casa cu colinda,se numeau Colindeti,primeau :tuica,brinza,bani, dupa ce colindau tot satul se stringeau la unul dintre ei si faceam chef ,cu toate bucatele strinse din sat,acolo se stringea tot satul ,faceau joc,atunci nu erau formatii de muzica ,se juca dupa o fluiera,erau maiestri la cintat si jucat.Abia asteptam sa vedem colindeti,imi erau tare dragi colinzile lor ,cintate pe doua voci,offff doamne s-au pierdut toate in negura vremi,acum s-au mai pierdut din obiceiurile straveci.
   In juru orasului Calan,in satele invecinate,Chitid,Bosorod,Vilcele ,etc..in zilele craciunului se merge cu Calusarul,din casa in casa,iar seara se face la caminul cultural joc,ii spun joc fiinca este muzica populara.Acest obocei se poastreaza si in zilele noastre
In oras ,copiii merg cu colinda ,in seara de ajun,dar merg numai baieti,fetele stau acasa si asteapta sa vina colindatori.Eu sper ,macar in preasma sarbatorilor sa devenim mai buni,sa ne aduca sanatate ,fericireEu va doresc la toti care vizitati acest blog:.
De sfintele Sarbatori sa deschidem usa pentru oaspeti dragi, si inima pentru speranta bucurie si lumina. Sa fim mai buni si sa privim inainte cu incredere, stiind ca daca avem credinta, drumul din fata noastra va fi presarat cu impliniri.LA MULTI ANI