La afine 2

Atrecut o saptamana decind am fost la afine ,am hotarat sa mai facem o incercare,dar de data asta in alta parte ,acolo anul trecut au fost foarte multe afine,sau facut bani frumosi pe ele,fiecare a facut profit.
Am pregatit toate cele trebuinceoase :mancare,galeti ,piaptanele ,cortul saci de dormit,vrem sa stam citeva zile.Este sambata ,la 0ra 15 pornim motorul si plecam ,ajungem in Hunedoara ,alimentam si o luam pe la lacul Cincisi,doamne citi fiori imi da acest lac,cred ca din cauza legendelor si intamplarilor petrecute aici ,brrrrrr,este un peisaj frumos ,este un drum asfaltat ,este bine ,ajungem in localitatea Hasdau aici drumul asfaltat se sfarseste,este un drum de tara prafuit,prin padure drumul este ingust ,in dreapta este prapastie,imi este teama ,cu greu inaintam ,ne intilnim cu o masina care cara lemne ,trebuie sa oprim unde este drumul putin mai lat ,ca sa poata sa treaca pe linga noi,sunt foarte putine sate,este totul numai padure ,un drum abrupt,plin de santuri facute de apa ,la un moment dat o luam pe drum la vale ,cind ajungem jos ne dam seama ca am gresit drumul,facem cale intoarsa,pe jos pana in varful dealului,masina nu poate sa urce cu asa greutate,ne imbarcam din nou, drumul este putin mai bun,doamne nu mai ajungem odata,am stat linga sofer ,sunt tot incordata cind vad cum este drumul,offffff,offffff,este mai greu decit duminica trecuta,pe o parte si pe alta a drumului se vad afinari ,oprim sa ne uitam ,sunt plini de bobite negre ,din loc in loc se vad oameni care stau la vaci ,dar au si piaptane ,deci strang si afine.Cu greu ajungem in Vadul-Dobri un sat de munte nu pre rasfirat,la intrare in sat sunt puse corturi,aici stau culegatorii de afine ,cu catel cu purcel.Tot dealul este plin de masini ,corturi si oameni,coboram in intr-o vale ,este inca devreme ,asa ca o pornim la cules de afine pe deal ,constatam ca nu sunt asa de multe ca si anul trecut,dar asta e ,la pomul laudat sa nu mergi niciodata cu sacul,strangem o jumatate de galeata,toti patru,dar se insereaza si trebuie sa montam cortul ,sa strangem lemne pt, foc si sa mancam ceva ,ramane ca dimineata sa o pornim din nou.Montam cortul,aprindem focul ,valea se umple de fum ,este o vreme inchisa ,nu ploua dar este racoare,cum se lasa seara in vale isi face aparitia ceata ,pe linga noi susura un pariu,este limpede ca cristalul.Am pus masa ,ne-am potolit foamea,este un aer curat ,il simtim cu intra in plamani,acum stam linga foc ,povestim cite in luna si in stele este deja tarziu ,trecut de miezul nopti,ne prinde oboseala ,eu cu sotul intram in cort,socri in masina ,ce sa pot sa dorm aud toate zgomotele din jur,un soricel isi face de lucru in iarba linga cort ,focul este aprins in fata cortului ,este rece ,am noroc ca sotul meu este ca o soba ,degaje caldura,atipesc vreo doua ore ,aud cind socrumi-o pune lemne pe foc,nu ma mai prinde somnul,stau asa cu ochi deschisi ,e ora 4 dimineata ,ne trezim toti si ne punem in jurul focului sa ne incalzim ,incepe sa se faca ziua ,trebuie sa plecam sa vedem unde gasim afinile.Strangem cortul,si toate bagajele,au inceput sa apara masinile care merg pline cu oameni pe linga parau in sus ,plecam si noi dupa ei ,am parcurs vreo 100 de metri ,drumul este plin de gropi ,nu mai putem inainta ,ne dam jos ,decidem ca nu are rost sa fortam masina ,asa ca ne lasam pagubasi.Tragem masina la oparte si apucam pe deal dupa afine .este foarte devreme ,iarba este mare si plina de roua,intr-o ora suntem uzi leoarca,afine putine ,sunt doar 2 galeti pline.Ne sfatuim ca ar fi bine sa mergem acolo unde am vazut noi frumusetea de afine,zis si facut.Ajungem in primul sat aici pe marginea drumului,afinari si afine ca margelele,oprim luam piaptanele si vrem sa strangem,dar apare o femeie cu o falca in cer si cu una in pamant:
-Nu aveti voie aici ,sa strangeti afine ,sunt ale mele ,chem politia,urla ea.
-Ce crezi ca ma sperie politia ,ce te urli ,nu am stiut ca sunt ale tale,zic io.
-Iau numarul de la masina si chem politia.
-Vrei numarul ti-l dau jos si ti-l las amintire daca vrei,ce ne-ai spus si nu am plecat?
-Si anul trecut ne-au furat afinile.
-Dar nu noi.
-Voi ca deaia ati venit si acum,stiu eu masina asta.
-Nu am fost noi,asa ca mai scutestene
Uite asa plecam fara sa culegem vre-o afina,nervosi ca putea sa ne spuna sa plecam ,nu se ne ameninte cu politia ,aici in munte nu este semnal la telefoane si ea cheama politia .Ajungem in alt loc cu afinari ,aici culegem citeva piaptane,se vede cum un om urca gafind dealul ,se indreapta catre noi,imi dau seama ca ne va certa.
-Domnilor aici este pamantul meu si nu va las sa strangeti afinile.
-Nu am stiut,ca nu santem de pe aici,o sa plecam .
Ne urcam si plecam ,deceptionati si obositi.Ma gandesc ca eu am crescut la bunici ,tot intr-un sat de munte,dar acolo nu avea nimeni treaba ca culegeai afine ,ciuperci de pe pamantul cuiva,pe aici sunt altfel de oameni,nu mi-a trecut prin cap ca nu poti sa culegi fructe de padure ,care au crescut asa de capul lor ,nu au fost plantate si nici ingrijite de oameni,dar asta e ,nu avem ca sa facem.Drumul de intoarcere este parca mai scurt,ne oprim ,pe margine drumului este zmeura,ne este frica sa o mai srangem,daca apare iarasi un propietar,strangem intr-o sticluta citeva boabe ca sa o ducem la copii sa guste si ei .
Ajungem acasa dupa o zi istovitoare,obositi,am dormit 2 ore noaptea,facem cite un dus ,ne odihnim.A doua zi trebuie sa alegem afinile culese sunt pline de frunza ,avem comada de 4 kg. de afine la o vecina,care vine sa intrebe daca am adus, ca sa stie, sa nu cumpere din alta parte.
Am vindut productia si am facut si eu dulceata de afine,imi era ciuda ca spuneau ca sunt scumpe,asa ca decit sa le dau degeaba mai bine le papa copii mei.
Asta a fost patania noastra de anul acesta,la cules de afine,sper ca la anul va fi mai bine,acum stim si locurile si oameni,ca nu putem strange afinile de unde vrem noi si poate le vom vinde sus in munte, ca la piata lumea fuge cind aude pretul,putini stiu sa aprecieze munca depusa pentru culegerea lor.