Mini vacanta

Am primit un telefon de la unchiul meu ,care nea invitat la cules de prune,sa il ajutam si sa aducem prune pt. dulceata.N-eam imbarcat cu mic cu mare in masina si am pornit la drum ,spre meleagurile copilariei mele,doamne cit de dor imi era .Am facut cam o ora pina in satul Federi ,este un sat de munte cu casele imprastiate,am ajuns pina unde se poate urca cu masina ,de aici mai urcam cam 30 minute pe jos,aici a coborit unchiul cu calul ,ca sa caram bagajul,pe fetita mea am urcat-o calare ,peste disagi cu povara,ma uitam la ea si ma vedeam pe mine ,la virsta ei,ma cara bunica tot calare si ma lega sa nu cad de pe cal,am ajuns in deal sus acasa ,este o casa din birne ,iar linga ea este una mai noua, din boltari ,care este aranjata frumos.Mi-a fost tare dor de acea casa,acolo am crescut,m-a crescut bunica de la 2 ani,eram doi frati si tata a plecat militar,mama a ramas cu 2 copii sa ne creasca,asa ca pe mine m-a luat bunica ,fratele meu a ramas cu mama ,eu am stat acolo pina cind a trebuit sa merg la gradinita ,cam la 5 ani,ca nu ma primeau la scoala,fara un an de gradinita.Eram ca Heydi ,fetita muntilor,mergeam la oi,prin padurea din apropierea casei,parca si acum aud sunetul talangi ,doamne ce imi lipsesc acele clipe,imi este dor de bunica ,pe care o strigam:"mama buna"si care ma ducea peste tot cu ea .Au ramas doar amintirile ,dar este timpul sa ma trezesc din amintiri si sa pornim la treaba ca doar de asta am venit ,am mincat slanina cu brinza si cu rosii,si am plecat sa stringem prune ,eram vreo 7 persoane ,4 mari si trei copii,am strins la prune pina s-a intunecat ,dar a mai ramas de lucru si pt. a doua zi.Din prispa casei se vedeau ,undeva in gradina mormintele bunicilor ,aici se ingroapa morti in gradina ,cimitirul este departe de casa,eram obosita asa ca a ramas ca a doua zi sa merg sa aprind o luminare la capatiiul lor.Am cinat ,dar copii au inceput sa se joace ,sa sara ,sa se distreze pina au picat rupti de oboseala.
     A doua zi ,am plecat iaras la cules,la amiaza am facut un foc mare,ca sa facem gratarele,mititei si pulpitele de pui,pina s-a facut jarul am luat doua luminari si am urcat la mormintele bunicilor,in timp ce ardeau m-a cuprins iaras dorul si in fata ochilor imi apareau clisee din copilaria mea,ma auzeam fluierind din degete dupa oi,ma auzeam strigind la bunica ,de pe coasta"mama bunaaaa",seara mulgeam oile in namet(tarcul oilor),cind mergeau la oras abia asteptam sa vina ,sa imi aduca bomboate sa eugeni,bunica era tot timpul imbracata in costum national :rochie neagra si ciupeag cusut cu mina,aveam si eu costum national eram doar de o schioapa si aveam catrinta, rosie,cipeag ,frumos cusut cu  lame ,viu colorat si poale albe cu cipta ,oprg negru tesut in razboi.In fiecare iarna bunica avea montat in casa razboiul de tesut ,acolo avea covertuti ,cite o straita ,cioareci pt. barbati (pantaloni de la costumul national erau tesuti de lina) si cite alte lucruri pe care le avea montate in razboiul ei din lemn.Ma ardea sufletul de dorul ei ,ma topeam la gindul ca nu mai este,dar ma striga cineva,ma trezesc la realitate,trebuia sa facem gratarele ,ca era inca de lucru .Am mincat si iar la treaba ,am mers cu caruta sa aducem merele si prunele dintr-o gradina, care era mai departe de casa,distractia copiilor,mersul cu caruta pe deal in jos,prin gropi si hirtoape.
    Duminica ,ajutata de cele doua fetite ,una a mea si una era tot nepoata unchiului,am facut galuste cu prune,barbati au strins in galeti pruna ca sa facem si noi acasa compot si dulceata,in cosuri au pus rosii si piersici.Dupa ce am terminat cu galustele am mers sa culegem coarne,sa facem lichior,cornata,am cules pere ,care s-au copt in balcon,erau zemoase si dulci.

    A venit timpul sa plecam catre casa,trebuia sa mergem la servici ,la scoala,eram incarcati ca si albinele ,am coborit la masini ,pe jos,acolo am pus bagajul si eu si fetele am coborit pe jos ,sa nu fie prea mare greutatea in masina,pina unde drumul era asfaltat,am urcat si noi in masina ,ma uitam in urma ,cu nostalgie,la dealul care ramine in urma,la leaganul copilariei mele,am promis ca intr-o buna zi vom mai reveni ,sane astimparam dorul .